Am încercat să-mi păstrez calmul și l-am întrebat ce facem cu cei din triburile din Africa sau asiaticii de prin Sri Lanka care n-au auzit niciodată de evreul Isus Hristos în numele cărora au înființat unii oameni o nouă religie. A zis că e vina africanilor și asiaticilor pentru că Dumnezeu îi cheamă pe toți la el. Foto: Inquam Photos/ George Călin

Țin minte și acum că luau gresie și faianță de câți bani aveau și mi-a rămas în minte un hol în care luase gresie, dar nu pentru tot holul. Și luna viitoare n-a mai găsit aceeași culoare de gresie și a luat una care semăna, după care au acoperit gresia cu un covor, să nu se vadă diferența de nuanță. Foto: Luka/ ImageSource/ Profimedia

Casa de modă Louis Vuitton a inclus în noua colecție, “LV by the Pool” 2024, o bluză care seamănă izbitor cu o ie din Mărginimea Sibiului. Foto: Facebook La Blouse Roumaine

Își fac apariția violent pe drumul care duce spre pavilion. Pare că sunt alergați de o mașină de tipul celor folosite de talibani, alea unde e unul călare cu mitraliera. Limuzina trage în rampa de acces, iar după ea vine jeepul, oprit așa pentru situația de cod roșu, adică cea în care șoferul limuzinei a uitat să tragă frâna de mână și o ia mașina la vale. Suspans.

Primarul a afirmat, în repetate rânduri, sentențios și grav, că această scumpete face parte din legile pieței, ale cererii și ofertei. Poate că parțial are dreptate. Pe de altă parte, el nu are dreptate atunci când a impus o serie de interdicții și constrângeri în oraș care „nu te lasă să trăiești”. Foto: Pal Szilagyi Palko/ Alamy/ Profimedia

Ne uităm la felul în care sunt influențați copiii de schimbare climatice, prin indexul de riscuri climatice al UNICEF, care arată că un miliard de copii sunt riscant de expuși la impactul schimbărilor climatice. Viețile a milioane de copii din întreaga lume sunt schimbate – chiar și în țările cu venituri mari – și lumea nu face suficient pentru a-i proteja, arată raportul. În Europa, Canada și Statele Unite, copiii cu astm și alte afecțiuni respiratorii au avut probleme de respirație și mai grave, cauzate de inhalarea particulelor produse de fumul de incendiu în plămânii lor tineri. Foto: Rami al SAYED / AFP / Profimedia

Paradoxul macroeconomic este că, deși avem acest deficit comercial extern important, nu avem un curs de schimb instabil. Și asta pentru că alegem să compensăm deficitul de cont curent prin împrumuturi externe (și mai puțin prin investiții străine directe).

Dacă UE și guvernele naționale nu stimulează înțelegere și toleranță între popoarele europene, jurnaliștii și scriitorii au o sarcină încă mai mare de a oferi inspirație – în acest cadru am scris un text în limba română pe care l-am publicat în limba română într-un ziar olandez, ca experiment - urmează un text tip pamflet: Foto: Profimedia

Eram la vârsta la care bătrânețea nu avea niciun contur, ca în zorii lăptoși ai zilei, când încă nu se disting formele din jur. Nu era nici măcar un cuvânt în vocabularul meu. Cum nu era nici “tată”... Stăteam cuminte pe genunchii ciolănoși ai bunicului și repetam după el: “Tatăl nostru care ești în Ceruri...” Bunicul nu știa să citească. Făcuse doar clasele primare, iar pe a patra o tot repetase până primise ordin să plece în armata. În școală se împrietenise doar cu majusculele, iar ani mai târziu, când abandonam ziare sau cărți pe masa de sub părul din curte, dibuia doar prima literă din titlul unei știri; în rest, privea literele cu uimire. Însă, așa cum orbii reușesc să se descurce în beznă ascuțindu-și auzul, el își antrenase memoria. Știa sute de povestiri, anecdote, pasaje din Biblie, rugăciuni. Nu le culesese din cărți, ci se hrănise din ceea ce auzise în jur, așa cum erau și pildele pe care i le dădea “doctorul de suflete” la care trăgea în fiecare toamnă târzie, când de crengile pomilor nu se mai ținea nicio frunză îngălbenită. Foto: MoiraM / Alamy / Alamy / Profimedia

Prin interzicerea exportului, o măsură efectiv populistă (la prima vedere ) și de imagine în isteria creată de pandemia Covid, fermierii români și agricultura României au fost lăsați captivi în piața internă. Teza de la care s-a plecat în această “decizie” a fost că nu mai avem grâu în țară. O argumentație extrem de penibilă și dubioasă. Imagine generică/ Foto: Daniel Mihailescu / AFP / Profimedia